CLIMA SE SCHIMBĂ, IAR PĂDURILE SUNT SOLUȚIA PENTRU A ȚINE PASUL CU EA!

Închide ochii și imaginează-ți că ești în pădure!

Auzi cântecul păsărilor ori susurul unui izvor de munte? Sau poate că simți miros de frunze umede și răcoarea de la umbra unei păduri seculare de fag? Oricum ar fi, ți-e bine, ești în tihnă și te simți protejat.

De ce ar fi altfel, când pădurea îți oferă hrană, adăpost și apă proaspătă. Nu degeaba spunem despre codru că e “frate cu românul”, deși în multe din pădurile țării sună mai puternic drujbele hoților de lemn decât cântecul păsărilor.

IMG_4557

Anul trecut am pus reflectorul pe tăierile ilegale din pădurile României și ți-am explicat soluția tehnologică pe care o poate reprezenta SUMAL, Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos. După ce am ieșit în stradă la “Marșul pentru păduri”, lucrurile au început să se schimbe și, azi, putem să-ți dăm o veste bună: SUMAL 2.0 a fost aprobat în iunie prin Hotărâre de Guvern și, dacă autoritățile se țin de cuvânt, va fi accesibil publicului larg începând cu 25 octombrie. Sperăm ca, până atunci, să convingem Ministerul Mediului și de importanța monitorizării video a drumurilor de acces în pădure, cât și de nevoia urgentă de a avea imagini satelitare pentru depistarea schimbărilor în coronament.

În plus, prin modificările aduse Codului Silvic, orice furt de arbori va fi încadrat ca infracțiune, indiferent de valoarea prejudiciului, iar cei prinși că fură lemne vor rămâne fără camioanele și utilajele folosite. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără sprijinul tuturor celor cărora le pasă de păduri și, dacă ești parte din această comunitate, îți mulțumim.

Dar rolul pădurilor e mult mai complex, iar tăierile ilegale sunt doar vârful aisbergului!

rsz_1img_8300

În zona de câmpie din sudul țării, sub presiunea aridizării produsă de schimbările climatice, își face loc deșertul. Acest fenomen e deja vizibil în sudul Olteniei și al Dobrogei, unde comunități întregi sunt în pragul colapsului.

Păduri au existat cândva și acolo, dar au fost puse la pământ pentru lemn și mai mult teren agricol. Ca să protejeze solul de eroziune, în perioada interbelică, România a demarat cel mai amplu program de împădurire din istoria sa, plantând sute de mii de hectare de perdele forestiere. Mai târziu, după anii ‘60, chiar și acestea au fost tăiate pentru a fi înlocuite cu sistemele de irigație, strategie care s-a dovedit a fi falimentară.

După retrocedarea pamânturilor, țăranii și mici fermieri nu și-au mai permis întreținerea sistemelor de irigație, abandonându-le. Azi, au mai rămas doar canalele goale prin care odinioară curgea apă și statistica în care ne situăm pe ultimul loc în Europa la productivitatea muncii în agricultură (de aproape 4 ori sub media UE).

În continuare, România nu duce lipsă de terenuri agricole, ci de o viziune pentru a le folosi sustenabil.

GreenPeace+granita-01

E suficient să privești de sus granița dintre România și Bulgaria, ca să realizezi asta. Satele noastre se zbat între sărăcie și abandon, în timp ce țăranii bulgari, la adăpostul perdelelor forestiere și al pădurilor lângă vatră, au comunități care prosperă.

În cele din urmă, despre asta va fi vorba în deceniile următoare. Despre eforturile umanității de a se adapta la schimbările climatice, de protecția pe care ne-o oferă pădurile și cum le putem aduce cât mai aproape în viața noastră.

Încă se mai pot schimba multe, dar avem nevoie și de sprijinul tău. Înscrie-te în comunitatea celor care cred ca plantarea și protejarea pădurilor e cea mai bună soluție pentru un viitor sănătos și prosper!

În 2020, doar lunile iunie și iulie au adus 128 de coduri roșii de vreme rea, dublul numărului înregistrat vara trecută și, totodată, cele mai multe din istorie. Alunecări de teren, inundații, vânturi puternice sau arșiță — cea mai bună soluție pentru a ne proteja e oferită chiar de natură: pădurile!

Avem nevoie și de ajutorul tău pentru a reface rețeaua perdelelor forestiere de pe malurile râurilor, din preajma terenurilor agricole sau de lângă comunitățile în care trăim. Fără ele, siguranța oamenilor, a hranei și a biodiversității sunt puse în pericol.

O barieră verde pentru viitor mai sigur. Înscrie-te și află mai multe!